Doi oameni maturi ce ar trebui sa-si rezolve disputele si problemele singuri, fata in fata, si nu sa apeleze la presa, mediatizare etc.

Amandoi merita aplauze si laude pentru ca sunt doi dintre cei mai buni profesori. Intrebarea este: ce conteaza mai mult? Sa fii om, respectiv formator de opinii, de oameni sau doar sa te asezi comod pe scaunul de profesor si sa pretinzi ca ai predat?

Prefer un om printre oameni, un geniu neinteles poate decat de cei pe care i-a creat: studentii de la jurnalistica!

Respectele mele tuturor.

22. rares neamtu – martie 12, 2008
Cat despre cenzura la care ati fost supus la Ziarul de Iasi, pot sa va spun ca dvs sunteti unul dintre putinii care au avut curaj sa faca public acest lucru. Motivatia oficiala a lor nu tine. Eu, ca director de ziar, nu am cenzurat nici o opinie a unui editorialist. Poate cu o singura exceptie, cand, la propunerea dlui Daniel Sandru, am fost de acord cu eliminarea, dintr-un text al dlui Spineanu, a unui pasaj care ar fi putut avea consecinte grave asupra ziarului. Acel pasaj putea fi considerat o instigare, o amenintare si putea intra sub incidenta legislatiei in vigoare. Eu sunt de parere ca o opinie nu trebuie cenzurata. Ea trebuie combatuta cu argumente si astfel se genereaza o dezbatere publica. De asta se numeste opinie. Vrajeala lui toni Hritac poate fi valabila, uneori, doar in cazul unor texte de informare

Intervin destul de tirziu aici pentru ca sint in strainatate, iar vreo trei zile am fost plecat in natura. Acum am gasit un mesaj de la un prieten din Iasi, care imi semnala ca ati inaugurat acest blog. Insa am scris pe forumul Ziarului de Iasi, atunci cind a aparut aceasta grava problema de cenzura. Nu va stiu decit din articole, pe care le-am citit intotdeauna cu interes, chiar daca nu am fost mereu de acord, si repet ceea ce am scris si pe forum. Dintr-o proasta intelegere a prieteniei, d-nii Hritac si Lazescu au facut o mare greseala. Au gresit fata de d-voatra in primul rind, pentru ca e absurd sa cenzurezi articolele unui colaborator constant – si fost redactor sef al ZdI, daca tin minte bine -, chiar daca acest articol este polemic fata de un prieten de-al lor. Articolul era scris urban, mai degraba pe un ton ironic, deci pamfletar, asa ca nu existau motive “stilistice” pentru a-l respinge. De altfel, dl. DC ar fi putut raspunde articolului in paginile aceluiasi ziar, iar daca nu poate sa scrie, ceea ce pare evident, ar fi putut ruga vreun discipol sa o faca. Astfel, nici acestia n-ar fi trebuit sa-si consume energia improscindu-va ci insulte pe diversele forumuri. De altfel, greseala cenzorilor se intorce impotriva lor si a celui aparat. Daca articolul era publicat, efectul lui trecea repede, cum trec articolele de ziar. Asa a capatat o importanta pe termen mult mai lung si, pe deasupra, prin publicarea pe blogul d-lui Morar, una nationala. Cenzurarea de catre a patron a articolului si din Flacara Iasului nu a facut altceva decit sa multiplice efectul! As spune, dincolo de supararea de moment, ca trebuie sa fiti recunoscatori cenzorilor dumneavoastra!
In sfirsit, d-nii Hritac si Lazescu – tocmai am citit pe un blog un interviu cu d-sa din 1979, in postura de activist ASC, care m-a intristat, pentru ca, am impresia, face in general lucruri bune dupa 1989 -, deci, in sfirsit, domnii amintiti au facut o greseala, poate si mare mare, fata de ziarul propriu, privindu-l de unul dintre cei mai buni editorialisti – sau opinisti – din citi avea. Nu mai spun ca au gresit fata de public, de pilda fata de mine!, care nu va mai poate citi. Cam asa vad lucrurile.

Domnule Ioncioaia, cred ca ar fi o mare greseala daca ati purta pica studentilor pentru ceea ce, unii dintre ei, par sa posteze pe forumuri. Mai intii, am mari dubii ca este vorba chiar de studenti si nu de niste foarte apropiati ai d-lui DC. Cum el nu scrie din principiu, dar preda arta scrisului, nu-l pot banui pe D-sa de asemenea fapte de vitejie. In al doilea rind, chiar daca unii sint intr-adevar studenti, ginditi-va la virsta lor frageda si la infinitele maniere in care o gloaba batrina si experimentata ii poate manipula.

Cam asta voiam sa va scriu, domnule Ioncioaia, si sa va asigur ca imi veti lipsi in paginile ZdI. Daca il voi mai citi, desigur, pentru ca, cum vad, editorialistii buni cam incep sa dispra din paginile sale, unii dintre ei, ma gindesc la celalalt Codurache, disparind pur si simplu. Va doresc rabdare si putere. Nu stiu daca sinteti fumator, ca va doream si tutun!

Pai, care ar fi problema? De ce un fost “mare editorialist” n-ar avea dreptul sa si studieze? Si cu ce ar schimba asta datele problemei? Problema fiind un caz de impostura, nu o formula retorica dintr-un articol! Mare e gradina!

La un moment dat am fost tentat sa comit o rautate si sa spun ca respectivii trei sint tot trei mari dascali, ca si dl DC, de la sectia de jurnalistica a Universitatii, insa in ultima clipa m-a apucat un fel de milostivenie crestineasca si m-am abtinut!

Imi pare rau, nu cred ca eu am amintit aceste nume! Habar nu am cine sint. Totusi, din contextul discutiilor – si eu am urmarit discutia pe mai multe forumuri -, inclin sa cred ca ar fi acoliti ai dlui DC de la facultate. Regret ca nu stiu mai multe. Cele bune!

Desi nu pot sa nu va dau dreptate in cam toate cele patru puncte, eu spun sa nu fim excesiv de pesimisti, pentru ca ar insemna ca recunoastem ca avem de-a face cu o partida pierduta din start. Si atunci de ce sa ne mai dam cu parerea pe aici? Oricit de abil, diabolic abil cum spunea cineva pe un alt forum, ar fi dl. DC el nu poate minti tot timpul, pe toata lumea. Drept dovada chiar articolul d-lui FI care a provocat o mica fisura in piedestalul impricinatului. Desigur, aceasta fisura nu va darima de una singura monumentul autoridicat de dl. DC, cu complicitatea multora din pacate, si nu ma refer la bietii studenti intoxicati, dar creeaza macar premizele. E nevoie de un cutremur, cum s-ar spune. Deocamdata, eu cred ca trebuie sa-i multumim d-lui FI pentru ca a fost primul care a indraznit sa ridice valul… Cu bine!

1. cei doi profesori, desi traiesc in acelasi oras, au orizonturi si perspective intelectuale mult diferite.
2. pe cale de consecinta, calitatea discipolilor dlui Florea Ioncioaia este firesc diferita de calitatea celorlalti.
3. daca ii “citim” pe amandoi vom afla repede cine poate si cine nu poate produce/reproduce injurii, scalambaieli etc.
4. este induiosator si, pana la un punct, frumos ca va faceti iluzii ca dreptatea dlui Ioncioaia ar putea sfarsi altfel decat sufocata de “interventii coordonate”.
nu va intalniti la tot pasul, oriunde ati fi, cu aceste – cum bine le-ati numit – interventii coordonate?

Bun, m-am prins ca mesajele in favoarea d-lui DC sint fabricate in laboratoarele unor discipoli – intuiesem si eu asta si intervenisem pe alt blog, cred ca pe cel al d-lui Bratescu. Si asta se intimpla pentru ca dl. DC nu are ce si nu poate raspunde “prin el insusi”. Ceva tot nu inteleg. Cum banuiesc ca trebuie sa aiba si dl. FI niste discipoli, de ce acestia sint asa de tacuti? Asa, in opinia mea, desi dl. FI pare sa aiba dreptatea de partea sa, va fi sufocat prin numarul interventiilor coordonate!